Sari la conținut

Ordinul „Ferdinand I”

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ordinul Ferdinand I

Placa ordinului
Decernată de România
Tip Ordin
Eligibilitate exclusiv cetățeni români
(cu o excepție)
Decernată pentru contribuții deosebite la Marea Unire din 1918
Statut desființat
Statistici
Creată la 10 mai 1929
Ultima atribuire 1937

Ordinul „Ferdinand I” (grafie alternativă Ordinul Ferdinand I) a fost o decorație creată la 8 mai 1929, în amintirea regelui Ferdinand I al României. Simultan s-a creat și Medalia „Ferdinand I”. Ordinul avea șase grade și putea fi acordat numai cetățenilor români care avuseseră o contribuție deosebită la Marea Unire din 1918.[1] Ordinul a fost atribuit ultima dată în 1937.

Clase

[modificare | modificare sursă]

Ordinul avea șase grade. Prin reforma din 1933 s-a extins numărul membrilor. Membrii ordinului purtau denumirea generică de cavaleri ai Ordinului Ferdinand I, indiferent de gradul deținut:

  • Colan (limitat la 5, apoi la 8 membri)
  • Mare Cruce (limitat la 10, apoi la 15 membri)
  • Mare Ofițer (limitat la 25, apoi la 40 de membri)
  • Comandor (limitat la 40, apoi la 60 de membri)
  • Ofițer (limitat la 50, apoi la 75 de membri)
  • Cavaler (limitat la 70, apoi la 100 de membri)

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Ordinul a fost creat la 8 mai 1929, Consiliul de Regență (care îl tutela pe regele minor Mihai) urmărind două scopuri, atât cinstirea memoriei regelui Ferdinand I al României, cât și răsplătirea celor care contribuiseră la făurirea României Mari.

Cu ocazia recepției oferite la 24 ianuarie 1942 pentru cavalerii Ordinului Ferdinand I la Palatul Regal, regele Mihai a încheiat o înțelegere confidențială cu Iuliu Maniu, Dinu Brătianu și Titel Petrescu (liderii partidelor istorice interzise din 1938) pentru „scoaterea României din războiul de peste Nistru și atașarea ei la puterile occidentale aliate, în victoria cărora se credea”, după cum avea să formuleze într-un mesaj din august 1993 fostul suveran.[2]

După 2000, fostul suveran Mihai al României a reactivat Ordinul Carol I, însă acest lucru nu s-a întâmplat și în cazul Ordinului Ferdinand I, datorită scopului limitat pe care această decorație îl avusese de la început, de a recompensa pe cei care aduseseră contribuții la realizarea Marii Uniri.[3]

În 2013, Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a expus un colan al ordinului, cu ocazia aniversării încoronării lui Ferdinand și Maria. Piesa este din aur masiv și cântărește 300 de grame.[4] La acel moment se cunoștea existența a patru colane: două în patrimoniul Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, unul la Muzeul Național de Istorie din București, iar altul care fusese scos la licitație de o casă de licitații, la o valoarea de 25.000-45.000 de euro.[4]

Ordinul Ferdinand I a fost una dintre decorațiile expuse în Sala Mare de Arme a Castelului Peleș, în cadrul expoziției Onoare și Patrie, organizată în intervalul 1 decembrie 2013 – 1 februarie 2014.[5]

Decorați

[modificare | modificare sursă]
Colan
Mare Cruce
Mare Ofițer
Comandor
Ofițer
Cavaler
Grad incert[10]
  • Aurel Domșa (protopop)[11]
  • Camil Velican[12]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Cancelaria Ordinelor, „Istoricul decorațiilor”, Pagina oficială a Administrației Prezidențiale a României, accesat în  
  2. ^ Mihai I 2011, p. 10.
  3. ^ Ioan-Luca Vlad (), „30 decembrie 2013”, Pagina oficială a FamilieiRegale a României, arhivat din original la , accesat în  
  4. ^ a b c d e Pacala Dana (), „Colan Ordinul Ferdinand I, expus la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia”, Mediafax, accesat în  
  5. ^ Muzeul Național Peleș, „Onoare și Patrie”, Site-ul Oficial al Muzeului Național Peleș, arhivat din original la , accesat în  
  6. ^ a b c „M. S. Regina Maria, dnii Maniu, Vaida și Mironescu Președintele Camerei d. Șt. Cicio Pop și prof. N. Iorga decorați de M. S. Regele Carol II” (PDF), Românul, , accesat în  
  7. ^ a b c „Distincții înalte” (PDF), Dumineca, , accesat în  
  8. ^ Victor Macaveiu (), „Vorbirile rostite la înmormântarea fostului nostru director Alexandru Lupeanu Melin” (PDF), Unirea poporului, accesat în  
  9. ^ RL Online (), „Juristul Petre Nemoianu, erou al Unirii Mari, persecutat și după moarte”, România liberă, arhivat din original la , accesat în  
  10. ^ La data scrierii acestui articol nu au fost consultate toate sursele disponibile
  11. ^ „+ Aurel C. Domșa” (PDF), Unirea Poporului, , accesat în  
  12. ^ Dorin Timonea (), „Casa Velican din Alba Iulia în care s-au pus bazele guvernului Transilvaniei în 1918, lăsată de izbeliște”, Adevărul, accesat în  

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Marinescu, Floricel (), Ordinul Ferdinand I și Medalia Ferdinand I, Cuvânt înainte de Dan Berindei, Cluj-Napoca: Editura Mega, ISBN 978-606-543-336-6 
  • Mihai I, Rege al României (), „În slujba voastră în toate timpurile”. Mesaje și convorbiri radiofonice ale M.S. Regele Mihai I al României (1989-2010), Cuvânt-înainte de acad. Dan Berindei, București: Editura Casa Radio, ISBN 978-973-7902-85-6 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Dacoromania - Cele șapte (Sic!) grade ale ORDINULUI FERDINAND I conferite unor patrioți cu merite deosebite în înfăptuirea UNITĂȚII NAȚIONALE, accesat la 26 aprilie 2014

v • d • m
Ordine și medalii românești instituite în perioada 1864 – 1947
Ordine și medalii românești instituite în perioada 1948-1989  · Ordine și medalii românești instituite după 1990‎
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ordinul_„Ferdinand_I”&oldid=15332557